Cronica Rapid 1 – 1 CFR Cluj – Datori fotbalului cu o repriza

Duminica, iulie si debut pe Giulesti intr-un derby. Aproape 12000 de oameni sunt deja la datorie,
s-a mai racorit afara, meciul fiind programat la 21:30. Este o vreme si o atmosfera perfecta
pentru fotbal, ramane doar ca echipa noastra sa se ridice la inaltimea asteptarilor.
Desi venim dupa o victorie cu 2-0 in deplasare, echipei pare ca ii lipseste acea dorinta, acea
agresivitate de care CFR-ul da dovada din plin si inregistreaza prima ocazie de gol in minutul 7,
cand Camora suteaza din careu printre picioarele lui Manea dar si pe langa poarta. Cei care
cred in noroc pot spune ca avem noroc, tabela ramane neschimbata.

Zvacnirea de fotbalist a lui Postolachi

Dupa o incursiune solitara a lui Dobre finalizata cu un sut pe langa poarta de la mare distanta,
minutul 24 aduce si deschiderea de scor pentru clujeni. Avem linia de aparare sus, iar
Postolachi se deplaseaza inteligent spre propriul teren, il trage pe Pascanu dupa el, pentru ca
apoi sa fie lansat in adancime. Ciobotariu nu reuseste nici el sa il blocheze si, cu un sut cu
stangul la coltul lung, face 1-0. Primim primul gol in aceasta editie de campionat, care ar fi putut
fi evitat cu usurinta daca eram mai concentrati.

Pana la pauza, mai notam sutul lui Keita, dupa un dribling frumos, cadrat pe spatiul portii
adverse si respins de Otto Hindrich. Trebuie apreciat ca, si intr-o repriza in care parem ramasi
la cabine, tot avem 2 suturi, dintre care unul spre poarta.

Ploaie de suturi, doar un gol

Repriza a doua aduce mult asteptata fata noua a Rapidului, cu egalarea inca din minutul 46:
Dobre suteaza puternic din afara careului, Hindrich este din nou la post, dar respinge in lateral,
de unde Manea recupereaza si trimite la coltul scurt la 7 metri de poarta. Balonul il gaseste pe
Koljic, care inscrie din prima, un gol frumos dar cu o executie ciudata. Senzatia este ca a lovit
mingea cu ambele picioare in acelasi timp. Conteaza mai putin, este 1-1 si tribunele au fost
rasplatite pentru vacarmul lor cu aceasta actiune, dar Rapidul nu da semne sa se opreasca aici.

Dupa un sut la coltul scurt respins de Stolz in corner, urmeaza o presiune constanta exercitata
de ai nostri asupra apararii adverse: rand pe rand, Rares Pop, Christensen, Drilon Hazdrollaj
(dupa o actiune frumoasa) si Borza, cu piciorul drept la coltul lung – isi incearca norocul, dar
mingea ocoleste de putin poarta de fiecare data, ori este retinuta la sutul lui Drilon. De
asemenea, este de notat ca astazi underul nostru este Rares Pop, folosit in pozitie de nr. 10, in
spatele varfului, de catre Galca. Drilon a intrat in locul lui, pe aceeasi pozitie.

Prea multa dorinta ne priveaza de victorie

Jumatatea celei de-a doua reprize aduce o faza controversata in tabara noastra: Dobre si
Christensen scapa in careul advers 2 contra 1, si totusi Dobre alege sa suteze la poarta, in
blocaj, in loc sa paseze in dreapta, unde Tobias era liber. Acestia au un scurt moment incins,
tensionat, dupa care Mister Galca pare sa le aminteasca faptul ca trebuie sa se comporte ca
jucatorii profesionisti care sunt. Evident, sunt de inteles amandoi: atat Alex, cat si Tobias au o
foame uriasa de goluri, de glorie, de afirmare, iar pe noi nu poate decat sa ne bucure acest
lucru. Gestionata corect de catre Mister, aceasta dorinta uriasa care acum are iz de conflict
poate sa se transforme intr-o arma cu care sa luptam pentru trofee.

18 ani de la Supercupa

Si, ca tot veni vorba de trofee, ar fi de mentionat ca peste 5 zile, pe 25 iulie 2025, se vor implini
18 ani de la ultimul trofeu, Supercupa castigata in 2007 la penalty-uri cu Dinamo. Este un
majorat al secetei, o perioada in care clubul nostru a trecut prin multe, dar este timpul sa ii
punem capat.
Avem echipa, avem antrenor, stadion, avem suporteri si ii avem pe Dobre si Christensen; nu
putem decat sa speram ca le vor insufla acest clocot, aceasta foame de rezultate si colegilor lor
de vestiar. Noi vom fi acolo, cu esarfele sus.

Forza Rapid!