Cronica Metaloglobus 1 – 2 Rapid – Cele 3 puncte de la Dumnezeu

Vineri seara, 22 august, ziua mea si zi de meci. Tot ce imi doresc drept cadou – sanatate la toata lumea si sa bata Rapidul. Jucam in deplasare dar, pe stadionul din Clinceni, cu galeria in spate, putem considera meciul ca fiind “acasa”.
Costel Galca propune un experiment interesant: 4-2-3-1, formula standard, dar cu Dina Grameni titular si aflat in postura de mijlocas ofensiv.

Dupa furtuna incepem vijelios

O vreme capricioasa in sudul tarii, cu furtuni, ploi si mesaje Ro-Alert venite prea tarziu. Ei bine, Rapidul incepe fix in acest ton meteorologic, aratand ca vrea sa dea uitarii evolutia pe alocuri modesta din etapa trecuta cu FCSB. Minutul 4, Dobre scapa pe partea stanga, centreaza pentru Koljic, care trimite periculos, dar Gavrilas este la post si reuseste sa respinga. La cornerul imediat urmator, Dobre trimite la coltul lung, Ciobotaru este prea departe ca sa impinga balonul in plasa si mingea se scurge in out de poarta.

Minutul 16 aduce si deschiderea de scor, in urma unei presiuni constante exercitata de echipa noastra: Christensen suteaza din 16 metri, apararea lui Metaloglobus respinge pana la Grameni care inscrie primul sau gol pentru Rapid. Este de apreciat pozitionarea lui Dina si faptul ca a speculat aceasta eroare a defensivei adverse.

“Elasticul” Elvir Koljic

Minutul 21 aduce golul al doilea dupa o superba actiune colectiva: Borza scapa pe partea stanga, centreaza in careu, de unde Dobre reia, dar portarul advers respinge in lateral. Balonul este interceptat de Christensen; acesta lobeaza scurt in fata portii, iar Koljic reia din cativa metri cu o executie acrobatica care pe mine, personal, m-a surprins. Am fost intotdeauna de parere ca este un atacant valoros prin felul cum se pozitioneaza, cum tine de minge, prin forta si executie, dar acum a demonstrat si viteza de reactie si mobilitate.

Metaloglobus iese la joc

Dupa golul marcat de Elvir, adversarii incep sa echilibreze, sa iasa mai mult la joc, sa puna presiune. In minutul 35 au un sut din 20 metri central, profitand de pozitia foarte retrasa a lui Kader Keita.

Apoi, in minutul 43, pe fondul unui joc bun, reusesc sa “dea lovitura”: centrare din partea stanga, Eli Fernandez trece pe langa Borza si reia cu dreptul din saritura direct in Stolz, care intra cu tot cu minge in poarta.
Au fost 3 factori succesivi care puteau preveni acest gol si pe care portarul si fundasul stanga nu i-au facut: Stolz nu a iesit pe o centrare care a trecut prin careul mic (usor inexplicabil pentru un portar cu talie), Borza si-a scapat adversarul direct, care a reluat spre poarta trecand prin spatele lui – este un aspect la care trebuie sa lucreze neaparat pentru ca pare, pana acum, slabiciunea lui – iar Stolz, din nou, nu a stat bine pe picioare si a cazut cu tot cu minge in poarta, in ciuda faptului ca sutul nu a fost unul puternic. Pe banca, Galca e suparat si il putem intelege.

O repriza secunda “de uzura”

Din pacate, inca suntem in aceasta perioada in care jucam fotbal doar o repriza. Cea de-a doua vine cu prea putine faze notabile: Grameni vede un galben pentru un fault caruia i-a lipsit doar putina intensitate ca sa fie de rosu direct.

In minutul 79, olandezul Ubbink al celor de la Metaloglobus il “incearca” pe Stolz cu un sut puternic, din lateral, iar portarul nostru este la post.
Apoi, mai avem o ocazie prin Antoine Baroan, care ramane 1v1 cu fundasul advers. Pierde fractiunea de secunda in care i-ar fi putut pasa in pozitie ideala lui Jambor si alege sa finalizeze, iar sutul sau la coltul lung trece pe langa poarta.

Cele 3 puncte de la Dumnezeu

Marius Sumudica (pentru care inca port un respect deosebit, in ciuda evolutiilor sale recente din studiouri) spunea ca Dumnezeu iti da un punct si trebuie sa tii de el. Imi permit aici sa il contrazic, spunandu-i ca Dumnezeu iti da 3 puncte, si trebuie sa intri pe teren sa le iei. Sunt acolo, pe teren, punctele. Intri motivat, pregatit, antrenat, ai suflarea visinie de partea ta, ai o emblema pe piept si 2 culori care se identifica cu spiritul de lupta. Tot ce trebuie sa faci este sa dai randament maxim si sa iei cele 3 puncte.
Ma bucur ca le-am luat. Metaloglobus a fost un adversar surprinzator, o echipa incomoda, ca toate echipele pe unde a antrenat Mihai Teja. Ceea ce parea un meci usor pentru noi a fost de fapt o lupta de transee, un meci de uzura de unde risti sa pleci si accidentat si fara puncte. Sunt curios ce surprize ne mai rezerva Metaloglobus in acest sezon.
Pentru noi urmeaza meciul de acasa cu UTA, in care sper la o descatusare a echipei noastre.

Forza Rapid!